NATURA-NEMURITORUL PROFESOR

Natura, constituie leagǎnul civilizaţiei umane, asigurând în acelaşi timp condiţiile existenţei noastre. În naturǎ totul este organizat dupǎ legi nescrise ce guverneazǎ echilibrul mediului înconjurǎtor. Menţinerea echilibrului ecologic este esenţa desfǎşurǎrii în bune condiţii a vieţii pe Pǎmânt. În prezent contradicţia fundamentalǎ a lumii moderne rǎmâne raportul dintre cerinţele crescânde ale societǎţii şi capacitatea ecologicǎ limitatǎ a planetei de a le satisface. Protecţia mediului înconjurǎtor a devenit un obiectiv major al lumii contemporane. Omenirea cautǎ soluţii pentru prevenirea poluǎrii mediului de viaţǎ şi crearea unui mediu echilibrat şi propice vieţii. Încǎ de la o vârstǎ fragedǎ copiii trebuie sǎ înveţe şi sǎ respecte legile naturii, ei fiind ajutaţi sǎ descifreze şi sǎ îşi însuşeascǎ secretele ecologiei, sǎ înţeleagǎ necesitatea protecţiei mediului, a ocrotirii naturii. Copiii trebuie învǎţaţi cum sǎ contribuie la refacerea naturii, menţinând curǎţenia şi îngrijind frumuseţile ei oriunde s-ar afla, sǎ înţeleagǎ cǎ ocrotind natura se ocrotesc pe ei înşişi. Formarea unor comportamente ale copiilor de azi – adulţii de mâine, prin care sǎ asigure un mediu de viaţǎ cât mai puţin poluat, este un proces complex, de lungǎ duratǎ. Rezultatul se concretizeazǎ în cunoştinţe, deprinderi, trǎiri emoţionale, dorinţa de a apǎra şi a îmbunǎtǎţi mediul. Conştientizǎm cu toţii cǎ natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trǎi şi munci. Şcolii îi revine importanta sarcinǎ ca la cea mai fragedǎ vârstǎ copiii sǎ ajungǎ sǎ cunoascǎ, sǎ iubească şi sǎ ocroteascǎ natura. Ei trebuie sǎ înţeleagǎ cǎ natura este un organism viu, ale cǎrui componente sunt într-o strânsǎ intercondiţionare, care suferǎ în evoluţia sa în timp schimbǎri determinate de cauze naturale şi sociale. Din prieten al naturii, omul poate deveni duşmanul ei, periclitând prin acţiunile sale chiar viaţa planetei. Societatea trebuie sǎ gǎseascǎ mǎsuri de înlǎturare a cauzelor care pun în pericol viaţa, de folosire raţionalǎ a resurselor Globului Pamantesc, de eliminare a poluǎrii. Ce putem face ? Îi familiarizăm pe copii cu semnificația unor sărbători ecologice cum ar fi: Ziua Mondială a Sănătății, Ziua păsărilor și a arborilor, Ziua Pământului, Ziua Internațională a Diversității Biologice, Ziua Mondială a Mediului; Să-i implicăm pe elevi în acțiuni practice de curățare a spațiilor destinate pentru joacă, a spațiilor din preajma școlii și deprinderea unor învățăminte cum ar fi :un mediu curat înseamnă sănătate în primul rând, de acesta beneficiind nu doar copiii și oamenii, ci și viețuitoarele pământului, de la cea mai neînsemnată, până la cea mai complexă; Să demonstrăm că neimplicarea în acțiuni de protecție și curățare a mediului înconjurător duce la dispariția unor plante animale, păsări și alte vietăți. Să-i învățăm despre respectul și prețuirea mediului înconjurător în orice situație și în orice loc; Cum putem face? Educația outdoor presupune că procesul de predare-învățare-formare se petrece în afara școlii, respectiv în natura și spatii culturale. Obiectivul unui asemenea tip de educație îl reprezintă plasarea în cadrul vieții cotidiene a elementelor pe care copiii le învață la scoală, dezvoltarea spiritului practic și a adaptării la situațiile concrete de viață, modalități de înțelegere a elementelor educaționale predate la clasă. Acest sistem s-a dovedit eficient în statele scandinave Suedia, Danemarca, Norvegia. În comparaţie cu metodele tradiţionale, această metodă, denumită şi “educaţie experienţială”, produce efecte educative mai puternice şi mai durabile, privind dobândirea capacităţii de stăpânire a unor situaţii complexe, de inovare, de conducere, de spirit de echipă şi de comunicare, dar şi pentru multe alte aspecte ale vieţii moderne. Educaţia outdoor oferă nenumărate beneficii fizice, emoţionale şi mentale care asigură bunăstarea societăţii. Metodele folosite sunt axate pe participarea activă. Activităţile de tip outdoor nu sunt activităţi de educaţiei formală ce au loc în afara sălii de clasă, ci activităţi de educaţie nonformală, menite să familiarizeze copiii cu natura şi să le formeze deprinderi şi priceperi de cunoaştere prin experienţă, bazându-se desigur pe cunoştiţele dobândite în activităţile de educaţie formală. Ele duc la dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate, învățare la fața locului. Educaţia outdoor este diferită de alte metode de predare deoarece oferă profesorului posibilitatea de a observa comportamentul elevului , să identifice comportamente agresive, problem de integrare, asumarea responsabilităților. Exemple practice: -discuții în urmă drumeției organizate în pădure pe temă de flora, faună, forme de relief, climă, plante medicinale, plante otrăvitoare; -identificarea surselor de poluare a apei, reguli pentru protecția apei, crearea postere, pliante ,,Nu poluați apele!”, crearea unor scurte texte cu titlul ,,O picătură în plus pentru viață!”; identificarea surselor de poluare a aerului, ”Fiecare floare e un chip”- acțiune de plantare a unei flori în ghiveci, curtea școlii și îngrijirea ulterioară a ei -,,Pământul plânge”- identificarea unor zgomote puternice; -”Sucuri naturale versus sucuri fabricate”-prepararea sucurilor natural, observarea compoziției, cantității de fructe necesare pentru obținerea unui litru de suc natural, calcularea prețului și compararea cu gustul, consictența, prețul sucului din peturi. Citirea etichetelor și interpretarea informațiilor despre e-uri. -Reciclare creativă – valorificarea maselor plastic: cutii, peturi, și confecționarea unor obiecte utile suporturi pentru creioane, casete pentru bijuterii, vaze pentru flori, căsuțe pentru păsări. -”Curcubeul din ocean”- ce este și cum apare curcubeul, metafora curcubeul din ocean sau curcubeul din inima naturii, reciclare creativă; Elevii vor realiza un acvariu. Realizarea elementelor : animale marine din frunze, peturi, dopuri, doze de aluminium; Elevii vor colecta materialele necesare pentru a realiza un acvariu: frunze, fire de iarbă, pietricele, dopuri de la peturi, peturi, doze de aluminiu de la sucuri, poleiala de la dulciuri. Vor contura, îndoi, plia, decupa peturile dând formă de pești sau alte animale marine, vom amsambla.Vor decora cu pietricele, pene, boabe, diverse alte lucruri găsite în natură. Toate elementele lucrate de elevi vor fi lipite pe o folie/plasă albastră. Elevii recunosc materialele, urmăresc explicaţiile, observă etapele pe care le vor respecta în realizarea produsului. Când elevii iau parte la un proiect al comunităţii, pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului sau la rezolvarea unei probleme a comunităţii, ei îşi afirmă propriile valori şi văd că acţiunile lor contează. Trăim într-o ţară binecuvântată cu frumuseţi cum rar întâlneşti. Munţi ale căror creste sfidează norii; dealuri line, câmpii întinse, deschise ca sufletul celor care le locuiesc. Toate străbătute de ape repezi și lacuri, ochiuri albastre, senine ca cerul. Stânci sculptate de vânt, codri prietenoşi. Cum să nu iubeşti aşa minunăţii! ”Sunt patru plante indispensabile pentru viața omului: grâul, strugurii, măslinele și planta de aloe. Prima hrănește, a doua bucură inima omului, a treia aduce armonie, a patra te face sănătos.” (Cristofor Columb) prof. Vizitiu Mariana